BOIANUL din Bucovina (al lui Neculce) 500 ani – versus BOIAN canadian 150 ani

BOIAN din Bucovina (al lui Neculce) aniversează anul acesta 2023 – 500 de ani
_

Vom prezenta câteva informații extrase din publicația profesorului Vasile Bizovi din monografia “Boianului”.

Se dorește ca “viitoarele generații de boinceni sa nu uite că anume strămoșii noștri au fost cea mai numeroasă populație de baștină pe aceste meleaguri” așa cum și cei din Alberta, Boian canadian o doresc!

Legenda satului din Bucovina spune că

„acuma 900 de ani in urma pe teritoriul actualului sat Boian se intindeau falnici codri de arama, infratiti cu padurile de fagi ale Carpatilor strabuni. Cica demult-demult, intr-o poiana traia un om care se chema Padurarul. Era Padurarul un barbat voinic, cu gatul scurt si puternic, cu ochii mari, albastri si tristi, cu privirea aspra si barbos. Faima Padurarului se raspandise peste vai si munti, ape si campii, caci crestea cirezi de boi ce nu puteai gasi nici peste sapte vai.”

Prima atestare documentara a Boianului o avem de la Stefanita Voievod cel Tânar (1517-1527).

Boian s-a aflat sub influența Imperiului Austro-Ungar (1775-1918)

Intre anii 1856 si 1858 in Boian avuse loc o revolta in urma căreia mai bine de 1000 de locuitori au trecut la biserica greco-catolică, în urma propagandei catolice austriacă împotriva bisericii ortodoxe române din Bucovina (sursă publicată în 1928 la Cernăuți – Editura GLASUL BUCOVINEI.

După primul război mondial – rămas fără stăpân, satul a fost distrus complet. Boincenii care s-au intors după terminarea războiului n-au găsit altceva decât dărămături, mormane de moloz si doar câteva case rămase în picioare. Și-au săpat bordeie în pământ (n.r. așa au procedat și cei care au imigrat in Canada).

Din cenusa s-au ridicat noi gospodarii, fiindcă boincenii sunt oameni harnici si “indaratnici la lucru”, cum spuneau bătrânii.

In anul 1936 in cimitirul ortodox din Boian (au fost si mai sunt si alte cimitire — greco-catolic, romano-catolic, evreiesc), prin osârdia preotului paroh Mihai Rusu, un mare patriot al boincenilor, a fost inaltat un monument-cruce in cinstea eroilor primului razboi mondial. La aceasta cruce veneau crestinii din sat, veneau elevii cu flori, cu cantari bisericesti si patriotice, omagiindu-i pe eroi.

Boincenii in anul 1918 au avut ferecirea sa devina cetateni a Romaniei Mari. Sentimentele de atunci le putem sti din cuvintele directourului scolii din Lehaceni, Constantin Chelbea: “Acum cand ne simtim pe pamantul nostru desrobit, ne putem bucura de aceleasi drepturi, avem cu totii aceleasi datorii, si fiind supusi aceluiasi sceptru, si credinciosi in acelas Hristos, ne putem mandri, ca suntem egali pe acelasi pamant stramosesc al ROMANIEI MARI. Avem toate scolile primare, secundare, universitatile si toate celelalte scoli comerciale si profesionale complet romanesti. Prin toate oficiile si toate colturile se aude vorbind limba romaneasca”. Se poate intelege cat de bucurosi si fereciti au fost boincenii cand au stiut ca deacuma locuesc in Romania, necatand ca satul in 1918 era complet distrus si primul an majoritatea dintre ei au locuit in bordee.

O seama dintre boincenii plecati in Canada au decis sa-si vanda asa zis “farmele” si se intoarca la satul de bastina. Astfel inca pana 20 de ani in urma am avut boinceni care sau nascut in Canada. Spre exemplu Gheorghe Toma care s-a nascut in Canada si sa intors in Bucovina in varsta de 20 de ani nu a fost in stare sa se asimileze din care cauza a plecat peste un an inapoi. Este tata Delimei Iftody, conducatoarei a corului bisericii romanesti “Sf. Constantin si Ileana” din Edmonton, Alberta.

Boianul de candva a fost satul de bastina unei mari comunitati evreiesti din Bucovina austriaca. Aceasta comunitate sta la originea unuia dintre curentele hasidismului numit – dinastia Boian.

Pe la 1817 gasim in Boian numai o familie evreiasca care se ocupa cu agricultura. Evreii au inceput sa se stabileasca in Boian intre 1839-1842. Comform recensamantului din 1880 in Boian locuiau 781 de evrei, ce constata 14,9% din toata populatia satului care in acel an enumara 5227 de persoane.

Pe la 1889 in Boian s-a terminat construirea sinagogei si a unui complex din 4 case pentru rugaciune. In una dintre case locuia rabinul cu familia sa. Unii dintre evrei din Boian ajungand proprietari de companii mari asa ca Mottio Gottesmman si Smiel Metch au ajutat mult la inaltarea lacasului de rugaciune evreiesc. Primadjunct a primarului deasemenea era evreu – Abraham Reter. Farmacia apartinea evreului Gotesman iar cea mai mare pravalie lui Benedict Stenberg. Aparitia clasei evreiesti in Boian se datoreaza baronului Hirsch.

Biserici:

• Biserica ortodoxa “Adormirea Maicii Domnului”
• Biserica ortodoxa “Nasterea Maicii Domnului”
• Biserica romano-catolica “Sf. Ioan Nepomuk”

Pe 4 Ianuarie a anului 2023 s-au împlinit 500 de ani de la prima atestare documentară a Boianului, frumoasei localități de pe Prut despre care profesorul Simeon Reli scria: “De satul Boian însă sau izbit în zadar, ca de o stâncă de granit, toate valurile puternice ale străinismului, ce mereu venia în trecut dea lungul Prutului și Nistrului din Galiția învecinată, revărsându-se apoi în toate părțile acestui oropsit colț de țară românească.”

BOIAN canadian – 150 de ani de existență în imagini video

Am prezentat un extras din momentele istorice atât din Boian din Bucovina cât și Boian din Canada.

Ambele având o încărcătură istorică!