🔴 SOFIA VICOVEANCA în turneu canadian – martie 2019 – organizat de LIUBA SÂRBU

Tare-s Mândră De-al Meu Neam

“Icoana sufletului românesc, Sofia Vicoveanca, vine să ne încânte cu talentul său autentic în luna martie.

Un spectacol de zile mari la care trebuie să asite fiecare român ce-si iubește originile.

Toti cei care vor procura bilete in grup vor beneficia de o reducere.

Artista vine cu ultima sa carte de poezii pe care o veți putea procura inainte si după eveniment si pe ea veți putea obține un autograf de la Icoana Folclorului Românesc.
Sigur vor fi si CD-uri spre vânzare.”

Biletele sunt nerambursabile, dar transmisibile.
www.bilete.ca

Pentru orice informație contactați nr. de telefon:
438 936 4459
Liuba Sârbu

Pentru a cumpăra bilete – dați click pe afisul corespunzător:

“O sansa rara sa asistati la un concert sustinut de unii dintre pilonii folclorului romanesc. 
O binecuvantare, veti zice. Sofia Vicoveanca va veni si cu un volum de poezii pe care il veti putea procura la iesirea din sala de spectacol si veti putea primi un autograf pe el.

Alaturi de artista, pe scena, vor evolua si artisti locali.

Vom dansa si ne vom delecta sufletele cu apa din izvirul folclorului autentic, vom trai clipe de neuitat, ne vom lua de maini in hore pe care le vom dori infinite, vom plange si vom rade, vom si aplauda asurzitor, ne vom simti acasa.”
Liuba Sarbu

LiveTVRO Canada – Multicultural Television este suport MEDIA al acestui turneu canadian:

__________________________________

Sofia Vicoveanca

Sursa: WIKIPEDIA

“Sofia Vicoveanca (numele real fiind Sofia Fusa, căsătorită Micu; n. 23 septembrie 1941, comuna Toporăuți, județul Cernăuți, România, actualmente în Ucraina) este o renumită interpretă română de muzică populară, poetă și actriță de film din zona Bucovinei.

A fost unul din cei patru copii ai familiei de negustori Gheorghe și Veronica Fusa.

Copilăria i-a fost întunecată de greutăți, tatăl său fiind luat prizonier de sovietici, după anexarea Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică. Împreună cu mama sa, Sofia s-a refugiat la o matușa Sofia Ișan și Vespazian Șorodoc (palimar biserica ortodoxa) de pe balta din Bivolarie – Vicovu de Sus si a urmat Școala Primară din Bivolărie (langă Caminul Cultural Bivolărie si Grupul Școlar cu deficiențe de auz din Bivolărie), ulterior s-a mutat cu familia in comuna Vicovu de Jos (langa fabrica de cherestea) unde și-a petrecut copilăria.

„Părinții mei au fost înstăriți acolo, la Cernăuți, au avut prăvălie, case, vite, cai, dar aici nu mai aveam nimic”, a mărturisit mai târziu. Din dragoste pentru satul copilăriei, i-a împrumutat ulterior numele, alegându-și numele de scenă Sofia Vicoveanca.

Din copilărie, constrânsă de greutățile materiale prin care treceau refugiații, micuța Sofia a învățat să coasă, să țeasă covoare, să împletească, să croiască etc. A absolvit Școala Populară de Artă din Suceava și a fost angajată, prin concurs, în anul 1959 ca solistă de muzică populară la Ansamblul de Cântece și Dansuri “Ciprian Porumbescu” din Suceava.

În anul 1965, îi apare primul său disc. Din anul 1998, devine solistă de muzică populară la Ansamblul Rapsozii Botoșanilor.

„Munca aduce foarte multă bucurie, nimic nu-ți pică din cer, nimeni nu-ți dă. Dacă nu muncești, nu ai! (…) Nu m-am gândit niciodată să fiu solistă, dar la examenul pentru început de stagiune eu am cântat un cântec popular. Juriul a decis că-i musai să cânt de-atunci încolo muzică populară. Am continuat să cant și în cor o vreme, în pauzele din spectacol; schimbam repede-repede rochia lungă de coristă cu costumul popular și țusti în scenă. Cu timpul, mi-am învins emoțiile, mi-am făcut un repertoriu propriu (eu nu am cântat niciodată cântecele altor interpreți), a fost norocul meu că am și venit dintr-o zonă foarte bogată în folclor și am avut ce culege de la bătrânii și de la lăutarii din sat.” a declarat Sofia Vicoveanca in Formula AS din 2000, numărul 445.

Cariera muzicală

Repertoriul Sofiei Vicoveanca cuprinde cântece de leagăn, de nuntă sau cumetrie, doine de dragoste și dor, colinde, bocete sau balade, dar cele mai multe sunt cântece de voie bună, unele ușor dojenitoare sau pline de umor specifice lumii satului.

A efectuat imprimări la Radio București și Iași, pentru televiziune și la Casa de discuri Electrecord. În întreaga sa carieră a scos 13 discuri personale și 6 în colaborare, aproximativ 15 casete audio, 20 CD-uri și 2 DVD-uri. S-a remarcat și prin culegerea de folclor muzical din zona Bucovinei. A susținut spectacole cu diferite formații artistice în țară și în străinătate, făcând turnee în Israel, Portugalia, SUA, Franța, Danemarca, Germania, Iugoslavia ș.a.

Solista Sofia Vicoveanca a făcut cunoscută zona Bucovinei prin cântecele sale încărcate de emoții și stări ale țăranului bucovinean. A interpretat cântece de joc ( Ăsta-i joc de pe la noi) , balade (Cântec haiducesc), doine (Foaie verde poamă) , cântece de leagăn (Dragul mamii, puiuț mic), bocete (Inimă, pământ glodos), cântece dedicate oamenilor băutori (Eu-s femeie cumsecade), urâtului (Of, urât și iar urât!), de dragoste (Of, puiuțu’ meu drăguț), de dor (Greu îi dorul când îi dor), satirice (La Vârvara lăudată), de nuntă (Joacă nunta pe surcele), din ritualul de nuntă (Doamne-ajută-ntr-un ceas bun), cântece dedicate iertăciunii miresii (I-ați mireasă iertăciune), blesteme (Cântă cucu-n vârf de nuc), de cătănie (Toamna când se duc recruții), de bătrânețe (A trecut viața ca gândul), de lume (Lume, cine ți-o zis lume), de amar (De-atâta amar ce duc), colinde (Ursăreasca) etc .

A jucat și în câteva filme românești, dovedind un real talent actoricesc.

A publicat trei volume de versuri: ”Dureri ascunse” (1996), ”Cu inima-n palme” (2004) și ”Taine în adânc păstrate” (2009)

Cu ocazia zilei Majestății Sale Regele Mihai, la 25 octombrie 2014 a primit din partea Casei Regale a României, prin intermediul Principesei Moștenitoare Margareta, decorația Ordinul Coroana României în grad de cavaler. Ceremonia s-a desfășurat la Castelul Peleș, fiind urmată de un dineu în onoarea Regelui.^[4]

A primit titlul de Cetățean de Onoare al localităților Suceava, Rădăuți, Siret, Pojorâta, Ciocănești și Vicov (jud. Suceava), precum și al comunelor Ion Creangă din județul Neamț și Cicârlău, din județul Maramureș.

Sofia Vicoveanca a cumpărat în satul Vicovul de Jos un teren de 9 ari, construind o casă nouă, în stil bătrânesc, cu cerdac și cu mansardă în care a amenajat un mic muzeu etnografic, cuprinzând o expoziție de costume țărănești și obiecte de artă populară. Interiorul casei a fost decorat cu lucrurile proprii unui interior de casă țărănească: ladă de zestre, blidar (dulap cu blide), covoare pe perete, icoane, ștergare, legănuț pentru copil și costumele populare purtate de ea.

„Eu mă regăsesc mai mult în cântecele de dor, de jale, de amar, bocete, chiar blesteme, piese de o mare încărcătură emoțională, de o mare profunzime a textului, și tocmai de aceea – foarte greu de interpretat. Nu sunt o cântăreață de ritm, dar nevoia m-a făcut și dintr-aceea, pentru că omul vine în sala de spectacol și vrea să-și bucure sufletul. Nu știu cât place, dar știu că nu se confundă glasul meu, omul îl reține. Nu mi-a fost greu să port costumul, pentru că în acest costum eu m-am născut.” a declarat Sofia Vicoveanca in Formula AS din 2000, numărul 445.

În 2018 a imprimat discul compact Tare-s mândră de-al meu neam care cuprinde o listă de 23 de interpretări acompaniată de Orchestra Viorel Leancă: 

1. Doamne, Doamne ce-aș juca
2. Tare-s mândră de-al meu neam
3. Dragă megieșă, dragă
4. Of, of, of, măi Mihăiță
5. Prutule ce curgi la vale
6. Mamă care ai o fată
7. Când petrec și-am voie bună
8. Ieși leliță în fuga mare
9. Asta-i Fruzanca măi vere
10. La crâșmuța din Falcău
11. Ard-o focul sărăcie
12. Bădița-i din satul meu
13. Duce-m-aș, n-aș mai veni
14. Așa îmi cânta mămuca
15. Joacă lenea cu minciuna
16. Măi bădiță om nătâng
17. Bădișor cu casa-n dâmb
18. Hai fuguță Măriuță
19. Măi bădiță, mai cutare
20. Tot cu șâpu’ și lelița
21. Lângă gardul de nuiele
22. Am un bade și mi-i drag
23. Dacă ar fi joc și azi și mâine

Emisiunea “În culisele neamului” cu Sofia Vicoveanca (2013) la NorocTV.md

“În culisele neamului” cu Tatiana SLIVCA
Protagonistă: Sofia Vicoveanca
Productie Noroc TV: 2013

Intr-o ora si 26 de minute vom cunoaste viata perlei Bucovinei – Sofia Vicoveanca si creatiile sale culese din folclorul zonal, prezentate prin propriul său grai.